Alegerile din interbelic, la discreţia guvernanţilor!

    Cât de libere erau alegerile în interbelic... Din ziarul Libertatea - 31.03.1932

Continuarea după poză!

 - <<<"Duminecă, 3 Aprilie(1932 - Guvernul Nicolae Iorga n.n.), fiind pusă ziua de alegere de deputat în jud. Tutova, cele două săptămâni de naintea alegerii au cam lămurit pe alegători despre candidaţi, că anume, care cam ce plăteşte.

Și fiindcă poporul tare începuse a se strânge în jurul candidatului (doritului) trimis acolo de grupul de luptători naționali creştini din „Garda de Fier”, d. prof. Ion Zelea Codreanu, asta a început să scoată din sărite pe cei din celelalte partide şi pe unii miniștri. De aceea s’a prea adeverit aceea ce noi spuneam în numărul trecut, că oamenii puterii s’au repezit cu braţele înarmate asupra luptătorilor pentru Garda de Fier.

După ce încheiasem foaia, am primit veşti slabe: că cei 30 de studenți cari au făcut marșul pe jos de la Bucureşti pân’acolo, în Moldova, înfrățindu-se cu poporul satelor şi făcându-l prin purtarea lor de copii buni să-i îndrăgească satele, — au fost risipiţi şi arestaţi!

Pe o bună parte din ei i-au închis şi i-au bătut. Apoi auzisem că pe însuşi profesorul Codreanu candidatul, l’au arestat cu mai mulţi de ai săi. Și că-i ţine închişi într’o casă pustie, fără foc şi fără hrană… Credeam că’s poveşti de alegeri, — doar guvernul d-lui Iorga s’a arătat alte dăţi un guvern mai bun ca celelalte în privinţa asta, lăsând cetățenilor aceea ce e a lor: libertatea în fața alegerilor.

Dar ce mare nu fu desamăgirea când citirăm în „Universul” de Marţi o telegramă pusă în Bârlad Duminecă, în 27 Martie, care spune:

„D. I. Zelea Codreanu, candidatul „Gărzii de Fier“ pentru alegerea din 2 Aprilie, este reținut (ținut oprit) de alaltă seară (aşa dar de Vineri seara) de către comandamentul militar, la Legiunea de jandarmi, pentru informaţii (pentru dat lămuriri).

In județ legionarii „Gărzii de Fier“ SUNT ALUNGAȚI DE DEREGATORII DIN TOATE SATELE!

Abia Marţi a sosiţ altă telegramă, că d. Codreanu a fost lăsat liber Luni, după 3 zile şi 3 nopţi de şedere în închisoare!

Cetiţi bine telegrama de mai sus: Nu spune că a fost arestat pentru ceva fapte rele, pentru asmuţarea poporului asupra deregătoriilor (lucru pe care un om cuminte nici nu-l poate face), sau că a îndemnat lumea la alte rele, — ci numai că comandamentul militar de acolo l’a arestat pentru a-i da lui, comandamentului, „lămuriri” („pentru informaţiuni”). Şi acele lămuriri nu le-a putut avea comandamentul într’un ceas, în jumătate de zi, într’o zi, ci i-a trebuit vreme de Vineri seara până Luni la amiaz!…

Cine e orbul să nu vadă aci arestarea candidatului pentru a-i speria pe cei ce îl sprijinesc sau pentru a-l desgusta pe el însuşi?

Acestea sunt păcate urîte în care ne pare foarte rău că e tîrîtă armata ţării! S’o facă această arestare polițaiul deprins a-şi râde de libertatea multora, s’o facă câte-un jandarm mai puţin luminat, dar „Comandamentul armatei” din judeţ, aşadar scaunul de conducere şi judecată în care şed ofiţeri, oameni luminaţi, — asta e dureros.

Dar se pare că siluirea aceasta a sufletelor celor mai buni din frământarea acestei alegeri, nu li-a ieşit în plin siluitorilor căci iacă ce măsuri „mânioase” se vestesc Marți, ca luate de ministerul de Interne (d. Argetoianu):

1. Alegerea însăşi are s’o amâne pe mai târziu, (Asta, vădit fiindcă vede că nu o să iasă pe placul său şi că arestarea lui Codreanu mai curând i-a folosit acestuia, îndârjind și mai tare pe sprijinitorii săi!) O amână, se spunea, ca între timp oamenii să fie „lămuriți” şi „luminaţi” cum e mai bine să meargă. Au amânat’o pe 17 Aprilie.
2. Toate organizaţiile din țară ale „Gărzii de Fier”, se declară (vestesc) desfiinţate, oprite, — ca lucru neiertat!

Atâta i-a mai trebuit „Gărzii de Fier” pentru a aiunge tare ca fierul. D-l Argetoianu se vede că n’a învăţat nimic din ce au păţit alții cari au prigonit mișcările cele dragi sufletului mulţimii! Acelea nu pot fi nimicite prin poruncă încruntată, nici prin baionete ori lanţuri… Garda de Fier numai întări se poate pe urma acestor măsuri de strășnicie faţă de ea şi conducătorii ei! De va trăi, d. Argetoianu şi cei ce ca dânsul gândesc, vor vedea! Cel mult că-l sileşte pe d. Corneliu Codreanu, conducătorul ei, să-i dee încă un nume, tot așa de bine ales.

În numărul viitor vom arăta ce s’a mai întâmplat în jurul acestei alegeri.

Deocamdată frământarea în judeţ e prelungită până la 17 Aprilie.

Libertatea, 31 martie 1932  ">>>

 

Grup de inţiativă împotriva legilor criminale

 Şerban Suru, Şeful Mişcării Actuale Legionare:

            Pornind de la constatarea că Istoria a fost, este şi din păcate va fi şi în viitor, cea mai falsificată știință din lume şi că:

1. - în acest sens, despre un eveniment istoric important, gen război, la care au participat mai multe țări, fiecare stat, în manualele sale, îl prezintă diferit şi, nu de puține ori, total diferit, faţă de manualele celorlalte state.

2. - perioada comunistă a fost cea în care istoricii comuniști şi securiști au falsificat, au mințit şi au fabulat îngrozitor, mai ales, şi cu precădere, privitor la istoria secolului XX, inclusiv după prăbușirea regimului comunist. Iar aşa ceva a fost posibil pentru că, la catedrele facultăților de istorie au rămas, până la pensie, deci şi după 22 Decembrie 1989, aceiași istorici comuniști de prim rang, supuși orbește şi noii conduceri post-neo comuniste, conducere care a ordonat masacrele, adică crimele împotriva umanități  produse după 22 dec. 1989 precum şi cele de la mineriade.

3. - guvernele perindate, din Ianuarie 1990, la conducerea României, au acceptat falsificarea în continuare a istoriei dar şi a legislației Uniunii Europene,     

4. - toate aceste falsuri istorice s-au reflectat într-o serie de legi aberante din prezent,

            am creat Grupul de Inițiativă prezentat mai jos, la al cărui proces verbal de înființare  i-am dat „dată certă” la notariat.

            Scopul Grupului de inițiativă, aşa cum se vede în actul de înființare, este ca, prin dezbateri legislative dar şi istorice, dezbateri supuse publicului larg, să pornim la modificarea sau abrogarea unor legi pe care noi le considerăm aberante, umilitoare şi criminale.

            Astfel, toate siteurile, blogurile, paginile, posturile de radio şi tv, de pe internet, coordonate de inițiatorii acestui grup sunt supuse direct dezbaterii publice şi orice contra argument, din partea publicului, prezentat într-un mod pertinent şi civilizat, fără incitare la violență sau la ură, împotriva oricui, îl vom publica pe siteurile noastre şi nu numai.
            La grup se pot alătura şi alte persoane sau organizații care respectă cele de mai sus precum şi cele din Procesul verbal de creare a grupului. Indicăm ca cererea să facă pe adresa serbansuru@yahoo.com. Ea va trebuie să cuprindă şi date despre autorii ei dar şi despre siteurile, paginile etc. de pe internet sau publicațiile pe care le coordonează.

Aici câteva din siteurile pe care le coordonăm în prezent: https://www.miscarea-legionara.net/, https://miscarealegionara-gardadefier.blogspot.com/.

Așteptăm comentariile şi sugestiile dvs. inclusiv faţă de inițiativa noastră. 

 

Vasile Jaques Iamandi - Prezent!

     Astăzi, la orele 19, s-a ridicat la Ceruri, mărturisitorul Vasile Jaques Iamandi. 
     Avea 97 de ani. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!
     Prezent!

Falsa rebeliune legionară din Ianuarie 1941

 - Chiar şi acum, la 37 de ani de la "revoluţie", de la căderea comunismului, încă mass-media, în majoritatea ei, cât şi mulţi istorici şi, totodată, bine'înţeles, comunitatea evreiască, încă mai vorbesc, despre "Rebeliunea legionară" din 21-23 ianuarie 1941 exact în acelaşi mod şi cu aceleaşi argumente şi dovezi inventate, cum vorbeau istoricii comunişti, vânduţi securităţii, de pe vremea lui Ceaşcă sau a lui Roller. Atunci, ca şi acum, în mod fals, se spunea că legionarii au omorât evrei, că i-au căsăpit la abator în Bucureşti etc. Nu există nici o dovadă a "crimelor de la abator"! După venirea comuniştilor la putere în 1945, când, la început, în anii '45-55, aparatul partidului comunist cât şi securitatea erau pline de alogeni, în speciali evrei, nici un legionar nu a fost găsit vinovat de moartea vreunui evreu.

 - Mai jos redăm un articol din ziarul România Liberă din care rezultă limpede cum a fost pusă la cale aşa zisa "rebeliune legionară" de către regimul Antonescu în colaborare cu Partidul Comunist Român. Comentariile sunt de prisos.

 

  - Articol din România Liberă – 03.09.2003 - de Vladimir Alexe:

<<< Convenţiile secrete de colaborare dintre comunişti şi regimul Antonescu din 1941

 Într-un comunicat dat publicităţii pe 25 august a.c.(2003 - n.n.), Administraţia Prezidenţială acuza ziarul israelian "Ha'aretz", citam: "Responsabilii redacţiei ziarului au comis o fraudă publicând un text prefabricat în redacţie, neaprobat de intervievat şi deci nemaiaparţinându-i acestuia din urmă, deformându-i spusele, ca şi poziţiile bine cunoscute ale preşedintelui Iliescu". Benzile audio, puse la dispoziţie de "Ha'aretz", dovedesc că lucrurile nu stau chiar aşa. Pe bandă, ILIESCU spune următoarele: "Eu am şi trăit aceste momente. Am avut prieteni evrei, iar tatăl meu, pentru că nu era numai împotriva evreilor această acţiune, împotriva comuniştilor... Deci cum să spun? Această represiune ii viza şi pe alţii. Dar holocaustul s-a referit nu numai la populaţia evreiască din Europa. ... în România evreii şi comuniştii erau sub semnul egalităţii".

Relativizarea holocaustului, întreprinsă de ION ILIESCU, include ideea că acesta a fost aplicat şi altor popoare, precum şi comuniştilor. "In România din perioada nazistă evreii şi comuniştii erau trataţi la fel. Tatăl meu a fost militant comunist şi a fost trimis în lagăr. A murit la 44 de ani, la mai puţin de un an după ce s-a întors". Ideea că în România sub regimul ANTONESCU ar fi existat şi un holocaust împotriva comuniştilor şi că tatăl său - ALEXANDRU ILIESCU - i-a fost victimă constituie o mare noutate, o răstălmăcire, o "rescriere" a istoriei de către preşedintele ION ILIESCU. A existat un holocaust împotriva comuniştilor în România sub regimul ANTONESCU?

 

       Convenţii secrete de colaborare

       Deşi istoria PCR include numeroase "pete albe" - sau fapte asupra cărora se păstrează tăcere în mod intenţionat -, colaborarea comuniştilor cu regimul ANTONESCU s-a materializat prin două convenţii secrete încheiate în 1941. Colaborarea aceasta, subliniem, a fost posibilă datorită efectelor pactului MOLOTOV-RIBBENTROP, care a funcţionat între 1939 şi 1941. Prima convenţie de colaborare între comunişti şi regimul ANTONESCU s-a încheiat pe 11 ianuarie 1941 prin mijlocirea Serviciului Secret de Informaţii - SSI - reprezentat de comisarul PETROVICI şi de CONSTANTIN DAVID (evreu de origine -n.n.), care reprezenta Partidul Comunist din România (PCdR). Prin această convenţie, Partidul Comunist se angaja să participe la evenimentele din 20-23 ianuarie 1941 prin acţiuni anarhice în cartierele evreieşti alături de poliţişti, derbedei şi hoţi. Comuniştii şi-au respectat angajamentele, aducând astfel o importantă contribuţie la consolidarea regimului ANTONESCU cu această ocazie. Participarea comuniştilor la devastarea cartierelor evreieşti din 20-23 ianuarie 1941 este însa şi astăzi un "tabu" pentru istoria PCR. şi nu înţelegem de ce. A doua convenţie între comunişti şi regimul ANTONESCU s-a încheiat în iulie 1941, după atentatul contra trenului "Patria", şi a fost semnată de EUGEN CRISTESCU, directorul SSI, şi ŞTEFAN FORIŞ, secretarul Partidului Comunist din România (PCdR) din acel timp. Prin această convenţie, comuniştii se angajau de a se abţine de la acte de sabotaj în industria de armament şi transportul feroviar pe perioada războiului. SSI-ul, la rândul său, se angaja să nu trimită pe front nici un comunist, care astfel ar fi ajuns să lupte contra lui STALIN şi a URSS. În al doilea rând, de a nu-i preda pe comunişti lui ADOLF EICHMAN pentru a-i duce în lagărele germane. Iar în al treilea rând, de a nu se opune "infiltrării" către Bucureşti a comuniştilor din ţară. În 1944, când a avut dovada colaborării lui FORIŞ cu regimul ANTONESCU, STALIN a ordonat o "epurare" masivă a comuniştilor din România, în primul rând a lui ŞTEFAN FORIŞ şi a colaboratorilor săi. Dar şi utilizarea pe mai departe a directorului SSI, EUGEN CRISTESCU. Asta pentru a mai vorbi de colaborarea mai veche din 1938 a comuniştilor cu "Frontul Renaşterii Naţionale", organizaţie carlistă.

Tatăl lui ION ILIESCU milita în cadrul "Komintern" pentru dezmembrarea României şi reîntoarcerea Basarabiei la URSS

     După patru ani petrecuţi în URSS (1931-1935), când a participat la Congresul al V-lea al PCdR de la Gorikovo, tatăl lui ION ILIESCU a fost "infiltrat" de sovietici în România, unde a militat pentru reîntoarcerea Basarabiei la URSS. A făcut parte din "grupul FORIŞ", aşa că este logic să tragem concluzia că a făcut politica acestui grup în anii războiului. ION ILIESCU avea pe atunci (născut în 1930) între 11 şi 14 ani. Chiar el recunoştea într-un interviu mai vechi că nu prea ştia ce făcea tatăl său în acest timp. ALEXANDRU ILIESCU a fost de mai multe ori în diverse "lagăre", în care venea şi din care pleca cu "intermitenţe". În recomandarea 10975 din 22 iulie 1955 a CC al PMR, prin care ION ILIESCU era "propulsat" pentru "Uniunea Internaţională a Studenţilor", cu sediul la Praga, se menţiona: "După 23 august 1944 (Ion Iliescu - n.n.) s-a înscris în UTC şi a activat în cadrul organizaţiei UTC a elevilor. A participat la diferite acţiuni ale partidului (la 15-16 ani! - n.n.). După autodizolvarea UTC a continuat să activeze în organizaţia tineretului progresist şi a UTM". Deci încă din adolescenţă ION ILIESCU a devenit un "propagandist". Astfel încât cunoaşterea adevăratei istorii a PCR-ului i-a rămas un capitol interzis. La 73 de ani însa, din motive de "populism" politic, ILIESCU "rescrie" istoria recentă cu o mare seninătate. Pe baza celor două convenţii ale PCdR cu regimul ANTONESCU se poate spune oare că în România a fost un holocaust împotriva comuniştilor, aşa cum o afirma ION ILIESCU? >>>