Proiectul se intitulează: "Propunere legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului". El în sine este o formă redusă, concentrată, a OUG 31/2002(completată cu legea 217/2015-legea antilegionară) dar formă în care cuvintele fascism, legionarism etc. au fost inlocuite cu cel de "antisemitism". De altfel proiectul are multe paragrafe, copiate după OUG 31/2002.
Ce este în realitate proiectul respectiv? Practic doar o nouă formă de atacarea a valorilor interbelice româneşti şi de discriminare a celorlalte etnii în comparaţie cu cea evereiască. Căci altfel de ce noua lege nu conţine pe lângă cuvântul antisemit şi cuvintele: antiromân, antirus, antimaghiar, antigerman, antiţigan(antirom), antibulgar, antiitalian, antifrancez, anticeh, antislovac, antilipovean, antimachedon, antigrec, antienglez, antiucarinian etc.??? Oare ura împotriva ungurilor sau a ruşilor sau a germanilor nu ar trebui şi ea pedepsită de lege? În concepţia semnatarilor proiectului de lege, răspunsul la acestă ultimă întrebare este NU!
Şi astfel încă o dată elita interbelică şi sfinţii închisorilor vor putea fi atacaţi iar susţinătorii lor prigoniţi, căci de, pentru mulţi neocomunişti, aceştia-elita şi sfinţii închisorilor, erau antisemiţi şi drept consecinţă, conform posibilei noi legi, orice referire laudativă la adresa lor este un act de incitare la antisemitism...
Mai jos am redat proiectul de lege cu tot cu anexe precum şi expunera de "motive" care a dat naştere la nua iniţiativă legislativă. Ca de obicei, aşa cum ne cere statutul de legionari, ne străduim să urmărim toate atacurile duşmanilor noştri şi ai democraţiei şi să ducem permanent o activitate de informare a publicului şi de contracarare a duşmanului.
Bineînţeles că Mişcarea Legionare va lupta împotriva acestei legi antiromâneşti şi anti-toate celelalte naţii. Rugăm pe cei care vor să ne susţină în viitoarele noastre demersuri pentru combaterea "noii" legi să nu dea crezare iniţiativelor aşa zişilor pseudo legionari, adică cei de la fundaţiile sau asociaţiile "I.G. Ogoranu", "George Manu" etc. pt. că aceştia, ca şi până acum, au făcut numai prostii în dorinţa lor de a arăta că ştiu cum să lupte cu antilegionarii şi antiromânii. După cum se poate observa, pseudolegioanrii până acum habar nu aveau de noua lege, deşi le-am lăsat câteva zile ca să o descopere...
Proiect de lege:
LEGE
privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea
antisemitismului
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. — Prezenta lege are ca scop
stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
Art. 2. — În sensul prezentei legi,
termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles :
a) prin antisemitism se înțelege atât percepția
referitoare la evrei exprimată ca ură împotriva acestora cât și manifestările
verbale sau fizice, motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva
evreilor sau ne-evreilor ori a proprietăților acestora, împotriva instituțiilor
comunităților evreiești sau lăcașurilor lor de cult;
b) prin organizație cu caracter antisemit se
înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară
activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor
sau doctrinelor antisemite. In această categorie pot fi incluse organizațiile
cu sau fără personalitate juridică, partidele și mișcările politice,
asociațiile și fundațiile, societățile reglementate de Legea societăților nr.
31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și
orice alte persoane juridice care intră sub incidența prezentei
c) prin simboluri antisemite se înțelege:
drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut,
precum și orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepții sau
doctrine care promovează antisemitismul;
d) prin materiale antisemite se înțelege: imagini,
mesaje text, conținut audio-video, precum și orice alte asemenea reprezentări,
care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antisemitismul.
Art. 3.
Fapta persoanei de a promova,
în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite se pedepsește
cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 4.
Distribuirea sau punerea la
dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie
infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
Art. 5.
(l) Confecționarea, vânzarea,
răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri antisemite
se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și
utilizarea în public a simbolurilor antisemite.
(3) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la
alin. (l) sau (2), dacă este săvârșită în interesul artei sau științei,
cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes
public.
Art. 6.
(l) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și
interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu
caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de
grup.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (l) au fost
urmate de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică regulile privind concursul de
infracțiuni.
(3) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele
prevăzute la alin. (l), dacă denunță autorităților existența organizației,
înainte ca aceasta să fi fost descoperită și să se fi început săvârșirea
vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului.
(4) Dacă persoana care a săvârșit una dintre faptele
prevăzute la alin. (l) și (2) înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea
adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai
unui grup infracțional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la
jumătate.
EXPUNERE DE MOTIVE
Deși ar trebui să fie doar o
amintire a tragediilor care au însoțit cele mai întunecate momente ale istoriei
umanității - ideile, concepțiile și doctrinele antisemite își păstrează în
continuare efectele nocive, descoperă noi adepți dispuși să le promoveze și
într-un mod de neînțeles sunt prezente în anumite segmente ale societății
actuale.
Antisemitismul, în mod frecvent,
acuză evreii de conspirații pentru a face rău umanității, iar evreii sunt, de
obicei, învinuiți pentru lucrurile care merg rău/greșit. Această idee este
exprimată în discursul public, în scris, în forme de expresie vizuală sau
acțiuni și pot include stereotipuri calomnioase și însușiri cu caracter
negativ.
În perioada martie 2016 — martie
2017, România a exercitat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria
Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance / IHRA).
Cu ocazia primei reuniuni plenare a
IHRA din România, organizată la București, în perioada 23-26 mai 2016, a avut
loc un intens proces de negociere între cele 31 de state membre ale
organizației, condus de România și finalizat cu adoptarea Definiției de lucru a
antisemitismului, prezentată în Anexa 1 la prezenta Expunere de Motive. Decizia
a fost luată pe fondul creșterii infracțiunilor pe bază de ură, în special în
Europa, și vizează crearea celor mai eficiente mecanisme care să asigure
protecția și apărarea drepturilor omului.
Ulterior, în Ședința de Guvern din
25 mai 2017, a fost adoptată Declarația Guvernului României de asumare a
aplicării Definiției de lucru a antisemitismului, adoptată de Alianța
Internațională pentru memoria Holocaustului.
La 1 iunie 2017, Parlamentul
European a adoptat ”Rezoluția referitoare la combaterea antisemitismului”
(2017/2692(RSP), prezentată în Anexa 2 la prezenta Expunere de Motive, care
menționează că ”întrucât combaterea antisemitismului este o responsabilitate a
întregii societăți", iar ”numărul incidentelor antisemite în statele
membre ale UE a crescut în mod semnificativ în ultimii ani, după cum relatează,
printre altele, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA)", și având în vedere
"atacurile teroriste violente care i-au vizat pe membri ai comunității
evreiești și care au avut loc în ultimii ani în mai multe state membre” .
”subliniază că discursurile de
incitare la ură și toate formele de violență împotriva cetățenilor europeni de
origine evreiască sunt incompatibile cu valorile Uniunii Europene",
”invită statele membre și instituțiile și
agențiile UE să adopte și să aplice definiția operațională a antisemitismului a
Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) pentru a
sprijini autoritățile judiciare și de aplicare a legii în eforturile acestora
de a identifica și urmări în justiție atacurile antisemite în mod mai eficient
și mai eficace".
”Antisemitismul care s-a manifestat
în România între cele două războaie mondiale a crescut direct din semințele
sădite în evenimentele majore ale dezvoltării țării începute la jumătatea
secolului al XIX-Iea. Din motive care puteau diferi de la o persoană la alta
sau de la un grup la altul, în viața politică, culturală și spirituală a
societății românești au existat, în forme variate și cu diverse intensități,
puternice curente antisemite.” (Raportul Final al Comisiei Internaționale
pentru Studierea Holocaustului în România)
Potrivit Definiției de lucru a
antisemitismului adoptată de IHRA, unele exemple contemporane de antisemitism
în viața publică, media, în școli, la locul de muncă și în sfera religioasă pot
include, luând în considerare contextul general dar fără a se limita la
acestea:
Instigarea la uciderea sau prigonirea
evreilor, în numele unei ideologii radicale, al unei poziții extremiste sau
religii, complicitatea la acestea sau încuviințarea lor.
Promovarea unor acuzatii mincinoase,
dezumanizante, ce demonizează evreii, a unor afirmații stereotipe despre evrei
sau despre așa-zisa putere exercitată colectiv de evrei - așa cum ar fi, în mod
special dar nu exclusiv, mitul despre o conspirație mondială a evreilor sau
despre controlul de către evrei al mijloacelor de informare în masă, al
economiei, al guvernelor sau al altor instituții ale societății.
Acuzarea evreilor ca popor ce
ar fi responsabil pentru fapte reale sau imaginare comise de un singur evreu
sau de un grup de evrei sau chiar pentru fapte comise de ne-evrei.
Acuzarea cetățenilor de origine evreiască că
sunt mai loiali Israelului sau presupuselor priorități mondiale ale evreilor,
decât intereselor propriilor lor națiuni.
Negarea dreptului poporului evreu la
autodeterminare, de exemplu prin susținerea faptului că existența Statului
Israel este o acțiune rasistă.
Aplicarea de standarde duble asupra poporului
evreu, prin solicitarea ca acesta să aibă o conduită ce nu este așteptată sau
solicitată a se maniesta din partea oricărei alte națiuni democratice.
Utilizarea de simboluri sau imagini asociate
cu antisemitismul clasic pentru a caracteriza statul Israel sau cetățenii acestuia
(de exemplu, acuzații că evreii l-ar fi ucis pe Isus sau acuzarea acestora de
comiterea de ucideri rituale).
Compararea politicii contemporane a Israelului
cu cea a naziștilor.
Atribuirea colectivă către evrei a
responsabilității pentru acțiuni ale statului Israel.
Manifestările pot include vizarea
statului Israel, conceput ca o colectivitate evreiască. Cu toate acestea,
criticarea Israelului, în mod similar cu cea adusă oricărui alt stat, nu poate
fi, în sine, considerat ca antisemitism.
Necesitatea adoptării unui act
normativ distinct care să introducă măsuri pentru prevenirea și combaterea
antisemitismului decurge și din faptul că propagarea în public a ideilor,
concepțiilor și doctrinelor antisemite, precum și a simbolurilor sau
materialelor antisemite, în special pe Internet și prin intermediul rețelelor
de socializare, nu au putut fi combătute prin intermediul mijloacelor
legislative aflate la dispoziție în prezent.
În același timp, promovarea luptei
împotriva antisemitismului trebuie să fie avută în vedere într-un context mai
larg, alături de lupta împotriva intoleranței, discriminării, rasismului,
xenofobiei etc.
În calitate de stat care a deținut
președinția IHRA, la momentul adoptării definiției de lucru a antisemitismului,
adoptarea de către Parlamentul României a prezentei legi va transmite un mesaj
puternic tuturor partenerilor de dialog ai României, respectiv va aduce
claritate și va consolida politica de eliminare a oricăror forme și manifestări
antisemite.
Este important de menționat că în
2018 se împlinesc 80 de ani de Ia introducerea în România a legilor rasiale și
antisemite, care au constituit catalizatorul Holocaustului pe teritoriul
românesc.
În acest moment simbolic, adoptarea
”Legii privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea
antisemitismului", va reprezenta atât un instrument legislativ esențial
cât și o expresie a puternicului angajament politic de a acționa hotărât
împotriva tuturor formelor de manifestare ale acestei percepții, bazată pe ură
împotriva evreilor, iar prestigiul României va fi puternic consolidat în plan
internațional.
Anexa 1 la Expunerea de Motive
Definiţia de lucru a
antisemitismului
Pe 26 mai 2016, Plenara IHRA de la București a decis
să:
Adopte următoarea definiție a antisemitism ului,
neobligatorie din punct de vedere juridic:
" Antisemitismul reprezintă o
anume percepție referitoare la evrei, care poate fi exprimată ca fiind ură
împotriva evreilor. Manifestările verbale și fizice de antisemitism sunt
îndreptate împotriva evreilor și ne-evreilor și/sau proprietăților acestora,
împotriva instituțiilor comunităților evreiești și locațiilor lor religioase. ”
Pentru a orienta IHRA în activitatea sa,
următoarele pot fi ilustrative:
Manifestările pot include vizarea
statului Israel, conceput ca o colectivitate evreiască. Cu toate acestea,
criticarea Israelului, în mod similar cu cea adusă oricărui alt stat, •nu poate
fi, în sine, considerat ca antisemitism. Antisemitismul, în mod frecvent, acuză
evreii de conspirații pentru a face rău umanității, iar evreii sunt, de obicei,
învinuiți pentru lucrurile care merg rău/greșit. Această idee este exprimată în
discursul public, în scris, în forme de expresie vizuală sau acțiuni și includ
stereotipuri calomnioase și însușiri cu caracter negativ.
Exemple contemporane de antisemitism în viața publică,
media, în școli, la locul de muncă și în sfera religioasă pot include, luând în
considerare contextul general dar fără a se limita la acestea:
Instigarea la uciderea sau prigonirea
evreilor, în numele unei ideologii radicale, al unei poziții extremiste sau
religii, complicitatea la acestea sau încuviințarea lor.
Promovarea unor acuzații mincinoase, dezumanizante,
ce demonizează evreii, a unor afirmaţii stereotipe despre evrei sau despre
așa-zisa putere exercitată colectiv de evrei așa cum ar fi, în mod special dar
nu exclusiv, 'nitul despre o conspirație mondială a evreilor sau despre
controlul de către evrei al mijloacelor de informare în masă, al economiei, al
guvernelor sau al altor instituţii ale societăţii.
Acuzarea evreilor ca popor ce ar fi
responsabil pentru apte reale sau imaginare comise de un singur evreu sau de un
grup de evrei sau chiar pentru fapte de ne-evrei.
Negarea faptelor, a scopului, a 'mecanismelor
(ex. existența camerelor de cazare) sau a planului urmărit prin genocidul comis
împotriva poporului evreu de regimul național-socialist german și de către
susținătorii și complicii acestuia în timpul celui de-al doilea Război Mondial
(Holocaustul).
Acuzarea evreilor ca popor, sau a Israelului ca stat,
de a fi inventat sau exagerat Holocaustul.
Acuzarea cetățenilor de
origine evreiască că sunt mai loiali Israelului sau presupuselor priorități
mondiale ale evreilor, decât intereselor propriilor lor națiuni.
Negarea dreptului poporului evreu la
autodeterminare, de exemplu prin susținerea faptului că existenta Statului
Israel este o acţiune rasistă.
Aplicarea de standarde duble asupra poporului
evreu, prin solicitarea ca acesta să aibă o conduită ce nu este așteptată sau
solicitată a se manifesta din partea oricărei alte națiuni democratice.
Utilizarea de simboluri sau imagini asociate
cu antisemitismul clasic pentru a caracteriza statul Israel sau cetățenii
acestuia (de exemplu, acuzații că evreii ar fi ucis pe Isus sau acuzarea
acestora de comiterea de ucideri rituale).
Compararea politicii contemporane a Israelului
cu cea a naziști lor.
Atribuirea colectivă către evrei a responsabilității
pentru acțiuni ale statului Israel.
Actele de antisemitism constituie
infracțiuni atunci când sunt astfel stabilite prin lege (de exemplu, negarea
Holocaustului sau, în anumite state, distribuirea de materiale antisemite).
Infracțiunile au caracter antisemit
atunci când țintele atacurilor, fie că sunt persoane sau bunuri imobile -
precum clădiri, școli, lăcașuri de cult sau cimitire - sunt alese fiindcă sunt,
sau sunt percepute ca fiind, evreiești sau având legătură cu evreii.
Discriminarea antisemită reprezintă
refuzul de a acorda evreilor accesul la posibilități sau servicii accesibile
altora și este ilegală în multe state.
Anexa 2 la Expunerea de Motive
Parlamentul
European
2014-2019
TEXTE ADOPTATE Combaterea antisemitismului
Rezoluția Parlamentului European din
1 iunie 2017 referitoare la combaterea antisemitismului (2017/2692(RSP))
Parlamentul European,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană
(TUE) și, în special preambulul, al doilea paragraf și paragrafele patru -
șapte, articolul 2, articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf și articolul
6, 
având în vedere articolul 17
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000,
având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a
Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii
ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal 
având în vedere Directiva 2012/29/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a
unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor
criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului2 
având în vedere adoptarea în
2()15 a Agendei europene privind securitatea,
având în vedere
Rezoluția 2106 (2016) a Consiliului Europei din 20 aprilie 2016 privind
„Angajament reînnoit pentru combaterea antisemitismului în Europa",
având în vedere
concluziile primului Colocviu anual al Comisiei privind drepturile
fundamentale, organizat la Bruxelles, în perioada I -2 octombrie 2015 și
intitulat „Toleranță și respect: prevenirea și combaterea urii antisemite și
islamofobe în Europa",
având în vedere
numirea în cadrul Comisiei, în decembrie 201 5, a unui coordonator pentru
combaterea antisemitismului,
având în vedere
înființarea, în iunie 2016, a unui Grup la nivel înalt al UE pentru combaterea
rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță,
având în vedere
Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură
din mediul online, convenit la 3 1 mai 2016 între Comisie și principalele societăți
informatice, precum și cu alte platforme și societăți care gestionează rețele
de socializare,
având în vedere
Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la situația drepturilor
fundamentale în Uniunea Europeană în 2015 1 ,
având în vedere
atacurile teroriste violente care i-au vizat pe membri ai comunității evreiești
și care au avut loc în ultimii ani în mai multe state membre,
având în vedere
responsabilitatea principală a guvernelor de a garanta securitatea și siguranța
tuturor cetățenilor lor și, prin urmare, responsabilitatea lor principală de a
monitoriza și preveni violența, inclusiv violența antisemită, precum și de a-i
urmări în justiție pe autori, 
având în vedere articolul
123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât numărul incidentelor
antisemite în statele membre ale UE a crescut în mod semnificativ în ultimii
ani, după cum relatează, printre altele, Organizația pentru Securitate și
Cooperare în Europa (OSCE) și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA)•,
B. întrucât s-a relatat că măsurile
de securitate specifice, odată aplicate, au contribuit la prevenirea și
reducerea numărului de atacuri antisemite violente;
C. întrucât combaterea antisemitismului
este o responsabilitate a întregii societăți,
1. subliniază că discursurile de incitare la ură și
toate formele de violență împotriva cetățenilor europeni de origine evreiască
sunt incompatibile cu valorile Uniunii Europene;
2. invită statele membre și instituțiile și agențiile
UE să adopte și să aplice definiția operațională a antisemitismului a Alianței
Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA)2 pentru a
sprijini autoritățile judiciare și de aplicare a legii în eforturile acestora
de a identifica și urmări în justiție atacurile antisemite în mod mai eficient
și mai eficace și încurąjează statele membre să urmeze exemplul dac de Regatul
Unit și Austria în această privință;
3. invită statele membre să ia toate măsurile necesare
pentru a contribui în mod activ la asigurarea securității cetățenilor lor evrei
și a infrastructurilor religioase, educative și culturale evreiești,
consultându-se îndeaproape și purtând un dialog direct cu comunitățile evreiești,
organizațiile societății civile și cu ONG-urile care își desfășoară activitatea
în domeniul luptei împotriva discriminării;
4. salută numirea în cadrul Comisiei a coordonatorului
pentru combaterea antisemitismului
și îndeamnă Comisia să furnizeze
toate instrumentele și sprijinul necesare pentru ca această funcție să fie cât
mai eficace;
5. invită statele membre să numească
coordonatori la nivel național pentru combaterea antisemitismului;
6. îi încurajează pe membrii
parlamentelor naționale și regionale și pe liderii politici să condamne în mod
sistematic și public declarațiile antisemite și să pronunțe discursuri opuse și
alternative, precum și să constituie grupuri parlamentare împotriva antisemitismului
care să reunească mai multe partide, pentru a consolida lupta la nivelul
întregii clase politice;
7. subliniază rolul important al
organizațiilor societății civile și al educației în prevenirea și combaterea
tuturor formelor de ură și de intoleranță și solicită acordarea unui sprijin
financiar mai mare;
8. invită statele membre să
încurajeze mass-media să promoveze respectarea tuturor confesiunilor și
aprecierea diversității, precum și formarea jurnaliștilor privind toate formele
de antisemitism pentru a combate eventualele prejudecăți;
9. 
invită statele membre în care nu au
fost invocate încă niciodată motivele legate de rasă, naționalitate sau origine
etnică, religie sau convingeri ca circumstanță agravantă în cazul unei
infracțiuni penale să remedieze această situație cât mai curând posibil și să
aplice pe deplin și în mod corespunzător Decizia-cadru a Consiliului privind
combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin
intermediul dreptului penal, pentru a garanta că actele antisemite sunt
urmărite în justiție de autoritățile statelor membre, atât în mediul online,
cât și offline;
10. insistă asupra faptului că
trebuie să se ofere autorităților de aplicare a legii formare specifică privind
combaterea infracțiunilor motivate de ură și a discriminării și să se
înființeze unități de combatere a infracțiunilor motivate de ură în cadrul
forțelor de poliție, acolo unde astfel de unități nu există deja, și invită
agențiile UE și organizațiile internaționale să sprijine statele membre în
oferirea acestor cursuri de formare;
11. încurajează cooperarea
transfrontalieră la toate nivelurile în ceea ce privește urmărirea în justiție
a infracțiunilor motivate de ură și, mai presus de toate, urmărirea în justiție
a infracțiunilor grave, cum ar fi activitățile teroriste;
12. invită UE și statele sale membre să depună mai
multe eforturi pentru a asigura crearea unui sistem global și eficient de
colectare sistematică a unor date fiabile, relevante și comparabile privind
infracțiunile motivate de ură, defalcate pe motivație, incluzând actele de
terorism;
13. invită statele membre, în ceea ce privește Codul
de conduită convenit între Comisie și principalele societățile informatice, să
îndemne intermediarii online și platformele de comunicare socială să ia măsuri
rapide pentru prevenirea și combaterea discursului antisemit care instigă la
ură în mediul online;
14. evidențiază faptul că școlile oferă o oportunitate
unică de a transmite valorile toleranței și respectului, deoarece ele au
contact cu copiii începând de la o vârstă fragedă;
1 5. încurąiează
statele membre să promoveze cursurile privind Holocaustul („Shoah”) în școli și
să se asigure că profesorii sunt formați în mod corespunzător pentru această
sarcină și pentru a aborda problema diversității în clasă; încurajează, de
asemenea, statele membre să ia în considerare revizuirea manualelor școlare
pentru a se asigura că istoria evreilor și viața contemporană a evreilor sunt
prezentate într-o manieră cuprinzătoare și echilibrată și că toate formele de
antisemitism sunt evitate;
16. solicită Comisiei și statelor
membre să acorde mai mult sprijin financiar activităților specifice și
proiectelor educaționale, să stabilească și să consolideze parteneriatele cu
instituțiile și comunitățile evreiești și să încurajeze schimburile dintre
copiii și tinerii de confesiuni diferite prin intermediul activităților comune,
lansând și sprijinind campanii de sensibilizare în acest sens;
17. invită Comisia să colaboreze
îndeaproape cu actorii internaționali, cum ar fi UNESCO, OSCE și Consiliul
Europei, precum și cu alți parteneri internaționali, pentru a combate
antisemitismul la nivel internaţional;
18. invită Comisia să solicite
participarea în cadrul IHRA cu statut consultativ;
19. încurajează fiecare stat membru
să comemoreze în mod oficial Ziua Internațională a Holocaustului la 27
ianuarie;
20. încredințează Președintelui
sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și
parlamentelor statelor membre ale UE și ale țărilor candidate, Consiliului
Europei, OSCE și Organizației Națiunilor Unite.
 |
| Silviu Vexler - iniţiatorul noului proiect de lege |
