Şeful Mişcării Legionare Actuale - Şerban Suru:
Parlamentul Ungariei (Adunarea Națională) este ales printr-un sistem electoral mixt, într-un singur tur de scrutin, care combină votul majoritar cu cel proporțional. Acest sistem, format din 199 de mandate, a fost utilizat recent la alegerile din 12 aprilie 2026.
Structura sistemului de vot
Fiecare cetățean maghiar, cu domiciliul permanent în Ungaria, primește două buletine de vot:
- Votul 1 (106 mandate): Alegerea unui candidat individual într-o circumscripție uninominală. Câștigă cel care obține cele mai multe voturi, adică care are majoritate simplă sau relativă, indiferent dacă are sau nu majoritate absolută. Majoritate absolută înseamnă minim 50% + 1.
- Votul 2 (93 mandate): Alegerea unei liste naționale de partid. Aceste locuri sunt distribuite proporțional partidelor care trec pragul electoral.
Particularități cheie
- Voturile "fragment" (compensare): Un aspect unic este transferul voturilor neutilizate către lista națională. Voturile pentru candidații pierzători din districte, dar și "surplusul" de voturi ale câștigătorului (cele peste numărul necesar pentru a câștiga), sunt adăugate la totalul listei naționale a partidului respectiv pentru a ajuta la obținerea de mandate suplimentare.
- Pragul electoral: Pentru a intra în Parlament, un partid trebuie să obțină cel puțin 5% din voturile pe listă. Pentru alianțe de două partide pragul este de 10%, iar pentru trei sau mai multe este de 15%.
- Minoritățile naționale: Există liste speciale pentru minorități, inclusiv pentru cea maghiară din România. Dacă nu ating pragul pentru un mandat întreg, pot trimite un "purtător de cuvânt" fără drept de vot.
- Votul din diaspora: Cetățenii maghiari care nu au domiciliul în Ungaria pot vota prin corespondență, însă doar pe listele de partid, nu și pentru candidați individuali.
Context actual (2026)
 |
| Péter Magyar |
La scrutinul din 12 aprilie 2026, acest sistem a dus la o victorie istorică a partidului de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, care a obținut o supermajoritate de peste două treimi din mandate, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.
Sistemul electoral actual a fost conceput și implementat de partidul Fidesz, sub conducerea lui Viktor Orbán, după revenirea acestuia la putere în 2010.
Principalele momente și mecanisme create de guvernul Orbán includ:
- Reforma din 2011: Folosind majoritatea de două treimi obținută în 2010, Fidesz a adoptat o nouă Constituție și o nouă lege electorală (intrată în vigoare la 1 ianuarie 2012). Aceasta a redus numărul de parlamentari de la 386 la 199 și a eliminat al doilea tur de scrutin, trecând la o singură rundă.
„Compensarea câștigătorului”: O inovație specifică acestui sistem, introdusă de Fidesz, permite ca voturile „surplus” ale candidatului care câștigă un district să fie transferate către lista națională a partidului său. Acest mecanism a fost criticat pentru că avantajează disproporționat partidul cel mai puternic, facilitând obținerea unor supermajorități chiar și cu mai puțin de 50% din voturi.- Contutu fizic pe hară: Limitele districtelor electorale au fost redesenate de guvernul Orbán pentru a favoriza baza electorală a Fidesz.
- Votul din diaspora: Legea a permis etnicilor
maghiari din țările vecine (inclusiv România) să voteze prin corespondență
pentru listele de partid, un segment electoral care a susținut constant
Fidesz cu peste 90% din voturi.
- În mod ironic, deși sistemul a fost creat pentru a asigura dominanța Fidesz, la alegerile din 12 aprilie 2026, aceleași reguli (în special sistemul majoritar într-un singur tur) au permis partidului Tisza să obțină o victorie zdrobitoare și o majoritate de peste două treimi, deoarece opoziția s-a consolidat în jurul unui singur pol de putere. Putinistul Orban a pierdut pe propria a mână!
