Plângerea Holocaustului împotriva Mişcării Legionare şi a lui Şerban Suru

       Şerban Suru:  - În urmă cu aproape 2 ani de zile, "Institutul pentru studiul holocaustului din România - Elie Wiesel" (INSHR-EW) a făcut o adresă-plângere, către primăria Sectorului 1, privitor la faptul că, pe str. Iacob Negruzzi nr. 1, Sect. 1 din Bucureşti, flutură steagul Mişcării Legionare şi că există 2 firme puse pe exteriorul clădirii care au înscrise cuvintele "Mişcarea Legionară" şi conţin de asemenea simbolul Gărzii de Fier. Institutul respectiv, INSHR-EW, este condus de Alexandru Florian, care are în spate atât domnia sa cât şi familia dânsului, o lungă şi "elaborată" activitate comunistă-extremistă. Dl. Florian ştia că la adresa de pe str. Iacob Negruzzi funcţionează, legal, sediul central al Mişcării Legionare încă din anii '90, dar "s-a făcut că plouă" ca şi cum pe str. Iacob Negruzzi este o noutate că se află o bibliotecă legionară deschisă publicului încă din 1994 şi că tot acolo se face activitate legionară. La această acţiune s-au alăturat, prin intervenţii în parlament şi de acolo prin adrese către Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Interne, domnii deputaţi Aurel Vainer şi Alexandru Raeţchi. Rezultatul: un dosar penal iniţial în "rem"(adică fără a pute fi indicate persoanele vinovate), cu o trimitere de poliţişti la sediul ML pentru a fi date jos însemnele legionare(nu s-a putut aşa ceva, iar poliţiştii s-au comportat exemplar - vezi(click) aici video) şi apoi un dosar penal în care eu am fost implicat. În final parchetul a dat neînceperea urmării penale. INSH-EW a contestat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale la procurorul superior dar şi acesta a menţinut-o. Atunci INSHR-EW s-a adresat justiţiei deschizându-se astfel un Dosar Penal la Judecătorie în care eu aveam calitatea de intimat(acuzat - pe înţelesul tuturor).  Încheierea definitivă a instanţei a fost de respingere a plângerii penale a INSHE-EW, în ciuda tuturor "dovezilor" aduse-prezentate de INSHR. Mai jos, sub formă de imagini, redăm plângerea Institutului, 7 pagini, apoi obiecţiile mele şi, la final, hotărârea dată de Instanţă. Sublinierile cu roşu şi galben îmi aparţin. - Ş.S.

 Note depuse în instanţă:

"Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti

Dosar 23010/299/2014

Materia: Penal

Termen: 04.11.2014

 

Domnule Preşedinte,

 

          Subsemnatul, Suru Şerban, identificat cu CNP: 1590414400234 şi C.I. RR 919133, domiciliat în str. Iacob Negruzzi nr. 16, sect. 1, Bucureşti, cod 011094, având funcţia de conducător al „Legiunii Arhanghelul Mihail”, cunoscută şi cu denumirea „Mişcarea Legionară”, cu sediul în Str. Iacob Negruzzi nr. 1, sect. 1, Bucureşti, tel. 0722.268.457, organizaţie ce funcţionează neîntrerupt din anul 1994,

în calitate de intimat în Dosar 23010/299/2014, materia: penal, cu termen în 04.11.2014,

în contradictoriu cu petent: Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, cu sediul în Bulevardul Dacia nr. 89, sector 2, Bucureşti,

depun următoarele

NOTE SCRISE

Prin care solicit respingerea plângerii ca netemeinică şi nelegală pentru următoarele motive care vor fi explicate mai jos, motive care în final dovedesc:

1. - caracterul, cel puţin discutabil şi controversat, de organizaţie fascistă, al Mişcării Legionare din perioada interbelică

2. - extinderea nepermisă, nelegală şi netemeinică din punct de vedere juridic, a acestui caracter incert de „fascist” din perioada interbelică la Mişcarea Legionară din prezent, Mişcare pe care o conduc.

3. - caracterul practic caduc, inaplicabil, al OUG 31/2002 cu toate completările şi modificările ei ulterioare, faţă de o decizie foarte importantă a Uniunii Europene şi anume Decizia Cadru 913/JAI/2008, decizie obligatorie pentru toate statele UE.

Astfel:

1. Petentul Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”(în continuare prescurtat „INSHR”) îşi bazează plângerea pornind de la premiza că organizaţia din perioada interbelică, cunoscută sub numele de Mişcarea Legionară (prescurtat ML) a fost o organizaţie de tip fascist şi de aici, printr-o extindere nelegală la prezent, că şi actuala ML, pe care o conduc, este fascistă iar acţiunile făcute de mine sunt fasciste.

Ca argument principal de susţinere a premizei caracterului fascist al ML din perioada interbelică petentul INSHR citează definiţia cuvântului „legionar” găsită în „Dicţionarul explicativ al limbii române” editat de Academia Română.

-        Observaţia noastră: ML nu a fost niciodată fascistă în sensul academic al cuvântului. În acest sens aducem următoarele argumente:

a.             Definiţia dată legionarismului de către Academia Română în cartea Dicţionar Politic (Instituţiile Democraţiei şi cultura civică) scrisă de Sergiu Tamaş, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993, ISBN 973-27-0415-2, - paginile 147-148, din care cităm:

„LEGIONARISM: Mişcare naţionalistă iniţiată în România, în 1922, de un grup de studenţi conduşi de Corneliu Zelea Codreanu.(…)

Legionarismul are în comun cu fascismul italian şi naţional-socialismul german aversiunea faţă de bolşevism (comunism – n.n.), dar, treptat, şi‑a conturat o doctrină proprie (…)” – încheiat citatul.

Este adevărat că, în mentalul colectiv, după jumătate de secol de propagandă mincinoasă a regimului comunist, s-a instaurat ideea că legionarismul ar fi tot una cu fascismul astfel că, din punct de vedere al limbajului uzual, nu de puţine ori lumea foloseşte termenul de legionar ca fiind echivalent cu cel de fascist şi de aceea apare explicaţia dată de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (1998 – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”) cuvântului „legionar” ca fiind cea din mentalul colectiv, adică „membru sau simpatizant al organizației fasciste din România interbelică; gardist”. (1998 – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”). Astfel că, între explicaţia, din punct de vedere doctrinar-politic dată de Dicţionarul Politic al Academiei Române cuvântului „legionarism” şi cea dată de Dicţionarul Lingvistic cuvântului „legionar” fără discuţie că prima este cea adevărată în ceea ce priveşte apartenenţa sau nu la fenomenul fascist a Mişcării Legionare din perioada interbelică.

b.             Petentul INSHR invocă totodată şi o serie întreagă de citate din diverse cărţi. La rândul nostru am putea da, din alte cărţi, foarte multe citate în favoarea caracterului politic nefascist al ML din perioada interbelică, dar nu este cazul aici. Anexez totuşi prezentei câteva citate găsite în fugă. Mai menţionez doar că în interbelic au existat cu adevărat 2 partide fasciste înregistrate ca atare, dintre care cel mai important a fost „Fascia Naţională Română”, înfiinţat în 1923, şi care nu au avut nici o legătură sau colaborare cu ML. Fascia Naţională Română edita revista săptămânală numită „Fascismul”.

2. Petentul INSHR extinde nepermis, netemeinic şi nelegal caracterul aşa zis fascist al ML din perioada interbelică, la ML din prezent şi totodată invocă faptul că o asemenea organizaţie nu ar exista. Ori toate actele depuse de mine la dosarul penal în cauză, dovedesc existenţa acestei organizaţii, în conformitate cu OG 26/2000 Art. 5 pct. 2., arătând ă organizaţia are caracter juridic legal recunoscut ca atare, chiar dacă nu are „personalitate juridică” dată prin sentinţă judecătorească.

Rog a se vedea în mod expres Plângerea împotriva soluţiei (ORDONANŢEI) din 17.02.2014, ordonanţă întocmită de dl. procuror Florin Mircea Popa, depusă de mine la Dosarul nr. 4155/P/2013 de urmărire penală, ce conţine ca anexe foarte importante Adresele către Senatul României.

Ca argumente în plus la faptul că ML din prezent pe care o conduc nu are caracter fascist, rasist sau xenofob sunt acţiunile noastre publice – 3 mitinguri şi începerea de strângere de semnături prin pavilion-cort public al ML pentru înfiinţarea „Partidului Legiunea Creştină”, aprobate în scris de Primăria Municipiului Bucureşti aprobări semnate de Primarul General al Capitalei Sorin Oprescu precum şi de o serie întreagă de ofiţeri superiori din cadrul Jandarmeriei, Poliţiei Române, Serviciului de Pază şi Protocol etc. Anexez în aceste sens copie după paginile relevante ale acestor aprobări.

MIŞCAREA LEGIONARĂ DIN PREZENT este una care respectă legislaţia României cât şi a Uniunii Europene. Ca o primă şi incontestabilă dovadă stă Decizia penală nr. 284/Ap din 19.09.2005 dată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. 49/P/Ap/2005 şi rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a recursului declarat de către Parchet (Decizia ICCJ nr. 1046 din 17 feb. 2006/Dosar nr. 2140/1/2005). Decizia respectivă privea pe inculpatul Grigore Opriţă, care nu era membru al Mişcării Legionare, dar era acuzat că prin scrieri cu un caracter legionar ar fi încălcat legislaţia ţării. Subsemnatul, în calitate de Şef la Mişcării Legionare am fost chemat ca mator şi am demonstrat în faţa instanţei Curţii de Apel Braşov legalitatea Mişcării precum şi caracterul total paşnic, nefascist sau extremist al simbolurilor ML inclusiv al „salutului legionar”.

În urma unei asemenea decizii, precum şi unor numeroase NUP-uri date de către Parchetele de pe lângă Judecătorii din Bucureşti, de pe lângă TMB sau de pe lângă ICCJ (unele dintre ele se găsesc la Dosarul de urmărire penală al cauzei de faţă) fără discuţie că mi-am continuat activitatea legionară .

Invocarea de către petentul INSHR a Art. 3 litera h din legea nr. 51/1991(Legea siguranţei naţionale) se face cu ignorarea cu rea intenţie a cerinţelor de a se avea un caracter de „acţiuni totalitariste sau extremiste”, adică acţiuni cu arma în mână precum şi a faptului că însăşi un asemenea articol separă limpede, prin enumerare, fascismul de legionarism. În plus, tot cu rea intenţie INSHR, ignoră prevederile Art. 4 din aceeaşi lege, art. care specifică:

Art. 4: „Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de altă natura, garantate prin Constituţie sau legi. Nici o persoană nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice şi nu poate face obiectul unei imixtiuni în viaţa sa particulară, în familia sa, în domeniul sau proprietăţile sale ori în corespondenţă sau comunicaţii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputaţiei sale, dacă nu săvârşeşte vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o ameninţare la adresa siguranţei naţionale.”

Ori până în prezent, timp de peste 20 de ani de activitate legionară, nici eu şi nici unul dintre membrii organizaţiei mele nu am fost condamnaţi pentru nici o faptă penală şi implicit nici pentru acte „fasciste”. Nici măcar nu am avut vreun proces penal în care să fi fost acuzaţi de acte antisemite, fasciste, rasiste, xenofobe, totalitare etc.

Mai mult, ca să dovedim caracterul nerealist, neargumentat, contradictoriu şi impracticabil al OUG 31/2002 am făcut o plângere penală la Parchetul de pe lângă ICCJ, împotriva guvernelor ce s-au succedat din toamna anului 2002 şi până în prezent, precum şi împotriva Poliţiei Române, pentru utilizarea în toate siglele, emblemele, legitimaţiile şi insignele Ministerului de Interne recte Poliţia Română a simbolului fascist „Fasciile” (a se vedea în anexele ataşate prezentei). Aşa cum era de aşteptat am primit un răspuns negativ. Am mers mai departe, până în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Dosar nr. 6022/1/2013 – materie penală, unde m-am prezentat în uniformă legionară, ca împuternicit din partea ML şi unde nici Completul ICCJ şi nici reprezentanţii Parchetului nu au avut nimic de reproşat uniformei mele legionare. Însă, aşa cum este era de aşteptat, în mod normal şi realist, ICCJ a respins, cităm:

„ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionara Legiunea Arhanghelul Mihail împotriva referatului nr. 2561/VIII-1/2013 din 25 octombrie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Obligă petiţionara la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitiva”.

Dar scopul nostru a fost atins: prin această respingere de către Parchet şi de către ÎCCJ a cererii noastre am arătat că folosirea unor simboluri considerate ca fiind fasciste, nu poate constitui o faptă penală dacă utilizarea simbolurilor respective nu este alăturată sau nu însoţeşte fapte xenofobe, rasiste, extremiste, Ca să subliniez acest aspect, m-am prezentat, atunci când am depus plângerea împotriva Guvernelor la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, în faţa procurorului de serviciu în uniformă legionară şi totodată, pentru public, m-am fotografiat în faţa intrării Parchetului, făcând salutul legionar şi având în mână cu o foaie A4 ce reproducea simbolul fasciilor folosit de Poliţia Română. Tot în aceste sens am adresat oficial o cerere către petentul INSHR în care întrebam institutul dacă simbolul fasciilor folosit de poliţia română este sau nu un simbol fascist şi dacă astfel Poliţia Ministerul de Interne şi guvernul nu încalcă OUG31/2002 şi iarăşi am făcut o fotografie de data asta în faţa INSHR pe care am postat-o pe internet într-un articol (click AICI ). Nici până în ziua de astăzi, deşi a trecut mai bine de un an de zile, nu am primit răspuns din partea institutului.

Am arătat prin asemenea plângeri că OUG 31/2002 nu poate fi, folosind un limbaj popular, „pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă”.

3. Foarte important este însă apariţia Deciziei Cadru 913/JAI/2008 (pe scurt DC 913/JAI) emisă de Consiliul Uniunii Europene.

Prin adresa din 18.02.2014 a ML către Senatul României, am arătat utilizarea de către petent a falsului intelectual şi, ceea ce este mai importat, caracterul caduc, inaplicabil al celor mai multe articole din cadrul OUG 31/2002 (inclusiv articolele legate de utilizarea simbolurilor fasciste), în raport cu prevederile obligatorii ale DC 913/JAI. Rog a se citi această adresă care se găseşte la dosarul penal şi care, pentru uşurinţa identificării o mai anexez şi prezentei.

În concluzie, solicit respingerea plângerii făcută de petentul Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” ca fiind netemeinică şi nelegală.

Anexez:

-        Citate despre ML

-        Aprobări mitinguri de la Primăria Municipiului Bucureşti

-        Plângere împotriva Guvernului pentru folosirea de simboluri fasciste

-        Adrese către Senatul României

Data: 03.11.2014

Cu respect,

Suru Şerban

Extras din "Încheierea definitivă" dată de Instanţa Judecătoriei Sect. 1, Buc.:

 

 

KKK - renaşte?!

Cum încearcă Ku Klux Klan să recruteze noi adepţi: "Războiul e iminent!" - VIDEO

de Gabriel Burete - preluare după MEDIAFAX

După perioadele de glorie de la jumătatea secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, organizaţia rasistă Ku Klux Klan a intrat într-un con de umbră. Membrii actuali vor să repună "Clanul" pe picioare şi se pregătesc pentru un război "iminent" împotriva celorlalte rase.

Cum încearcă Ku Klux Klan să recruteze noi adepţi: "Războiul e iminent!" (Imagine: Mediafax Foto / AFP)

Ku Klux Klan, KKK sau, simplu, The Klan (n.r. Clanul, în limba engleză) este numele dat mai multor organizaţii de extremă dreapta, cunoscute pentru ideologia rasistă, homofobă, antisemită şi pentru violenţa îndreptată împotriva categoriilor menţionate, în special a persoanelor de culoare.

Membrii Ku Klux Klan sunt recunocuţi în întreaga lume pentru că îşi ascund identitatea cu ajutorul unor costume.

Prima organizaţie care a purtat acest nume a fost înfiinţată la finalul Războiului Civil din Statele Unite, în anul 1865, în Tennessee, de către şase veterani din Armata Confederată, care tocmai capitulase. Denumirea a fost, probabil, inspirată de cuvântul grecesc kuklos, cerc, iar scopul grupării era de a restaura supremaţia rasei albe recurgând la ameninţări, violenţe şi chiar crime împotriva adversarilor politici. Ca urmare a legilor aspre şi a intervenţiei autorităţilor, activitatea Clanului a fost redusă şi a încetat până la finalul deceniului următor.

La începutul secolului al XX-lea însă, o organizaţie cu acelaşi nume şi cu o ideologie similară a luat naştere în Atlanta, Georgia. Până în 1925, pe fondul prosperităţii interbelice, dar şi a tenisunilor sociale generate de industrializarea rapidă şi creşterea importantă a imigraţiei, Ku Klux Klan ajunsese să aibă între 3 şi 6 milioane de membri, în jur de 15% din totalul populaţiei eligibile. Scandalurile interne, problemele cu legea ale liderilor şi presiunile din exterior au făcut ca până în 1930 numărul membrilor să scadă la 30.000, iar până în anii '40, activitatea a fost, practic, încetată.

A se vedea clipul video de la sfârşitul articolului

În prezent, Clanul este doar o umbră a organizaţiei de odinioară. Estimările arată că numărul membrilor a scăzut până la 5.000-8.000 de persoane, grupate în facţiuni răspândite pe tot întinsul Americii, în special în statele din sud. Membrii actuali vor să reînvie însă gloria de altădată a Clanului şi se pregătesc de un "război iminent" împotriva celorlalte rase, relatează Daily Mail. Un reporter a participat la o întrunire a grupului din Parkersburg, Virginia de Vest, care a strâns în jur de 40 de membri, printre care şi copii şi adolescenţi.

Sam, una dintre cele şase persoane care au ţinut discursuri, a discutat cu reporterul despre planurile organizaţiei şi despre scopurile pe care speră să le atingă. "Facem antrenamente de supravieţuire, luptă corp la corp şi mânuirea armelor de foc", spune el. "Clanul nu a mai făcut niciodată asta", adaugă Sam, care refuză să divulge numele său de familie. "Fraţii noştri se întorc, în sfârşit, din armată, aşa că vom avea mult mai mulţi membri care au pregătire militară", avertizează el. "Femeilor s-ar putea să nu le placă, dar vom folosi animale vii şi îi vom învăţa pe oameni cum să le jupoaie. Ne vom pregăti pentru lupta care urmează şi, în final, va trebui să supravieţuim", a anunţat Sam, spre entuziasmul celorlalţi participanţi.

Ku Klux Klan prezice că guvernul Statelor Unite se va prăbuşi, ca urmare a problemelor economice din prezent, ceea ce va duce la un război între rase, pentru a prelua controlul. În aşteptarea acestui eveniment, grupările şi-au intensificat programele de recrutare şi, spre deosebire de facţiunile din secolul trecut, acestea recurg la Internet, şi în special la reţelele sociale, pentru a atrage noi adepţi. "Chiar dacă, tradiţional, organizaţia e formată din persoane mai în vârstă, în prezent, Ku Klux Klan caută membri tineri", spune Brian Levin, profesor California State University, San Bernardino. "Au nevoie, în primul rând, de energia acestora, care să menţină gruparea în viaţă, dar profită şi de avantajul cultural oferit de tineri, mai potriviţi pentru recrutare, în special pe Internet", adaugă Levin.

Site-urile dedicate Clanului au acum secţiuni destinate femeilor şi chiar copiilor, aşa cum este Kids Kadet Klub. Tinerii care vor să se înscrie trebuie să aibă o vârstă cuprinsă între 13 şi 17 ani şi să promită că vor păstra secretul în legătură cu activităţile organizaţiei şi chiar cu statutul de membru. Mike şi Dustin, băieţii lui Sam, care au doar 14, respectiv 11 ani, au fost însă integraţi în viaţa grupării încă de mici. "Nu le-am spus că nu au voie să aibă prieteni afro-americani, dar, crescând alături de noi, au luat decizia de unii singuri", spune mama celor doi. "Au ales să nu aibă prieteni de culoare sau mexicani", adaugă ea.

Pe lângă propaganda online, membrii Ku Klux Klan încearcă să atragă noi adepţi şi prin metodele clasice, cum este răspândirea de manifeste. De regulă, aceste activităţi au loc noaptea, în oraşele mici, iar broşurile sunt aruncate din maşină, fără ca membrii să se expună mai mult decât este necesar. "Punem foile în pungi cu închidere adezivă în care adăugam orez, ca să nu fie luate de vânt", spune unul dintre participanţi. "Le aruncăm apoi pe verandele caselor", adaugă acesta. La întâlnirile Clanului, cei care au răspândit cele mai multe manifeste sau au avut realizări deosebite în cadrul activităţii de recrutare primesc diverse premii.

"Organizaţiile de acest fel aleg să se înarmeze şi să îşi intensifice antrenamentele pentru a demonstra că au intenţii serioase", spune profesorul Levin, care urmăreşte activităţile grupării încă din anii '70. "Nu cred că pericolul reprezentat de aceştia se va materializa într-o armată la nivel naţional însă, pentru că, momentan, sunt pur şi simplu prea puţini", adaugă el.