vineri, 28 februarie 2014

PARŞIVENIA PSEUDO-LEGIONARILOR. Povestiri mai puţin ştiute.



Scurt istoric

al apariţiei OUG 31/2002 cât şi al înfiinţării Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România - „Elie Wiesel”, precum şi al apariţiei proiectului L724/2013:

1.     La câteva săptămâni după atentatele din 11 Sept. 2001 din SUA, dl. Premier Adrian Năstase face un periplu în SUA, CANADA şi MAREA BRITANIE (sfârşitul lunii Oct. – începutul lunii Nov. 2011). Chiar din timpul vizitei anunţă că la întoarcerea în România va propune legi pt. combaterea extremismului. La prima vedere, ţinând cont de atentatele din 11. Sept. se părea că vor fi legi împotriva organizaţiilor teroriste de tip islamic. Doar că, întors din străinătate, în Martie 2002 semnează OUG 31/2002 - împotriva fascismului şi a negării holocaustului, ca şi cum România ar fi fost bântuită de pericolul iminent al fascismului, iar atentatele din 11 Sept din SUA ar fi fost făcute de adepţii lui Hitler.
2.     La 6 luni după apariţia OUG 31/2002 Premierul semnează HG Nr. 1061 din 25 septembrie 2002 privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei şi documentului de legitimare pentru poliţişti, în cadrul căreia se stabileşte folosirea FASCIILOR ca simbol fundamental al Poliţiei Române.
3.     Peste alte 6 luni Preşedintele Ion Iliescu este acuzat că ar fi negat holocaustul din România, în urma unui interviu dat ziarului Haaretz, pentru că în concepţia sa în lagăre au murit şi comunişti dar şi alte etnii ceea ce ar fi „însemnat” – ziceau diverse guri rele, minimalizarea holocaustului evreiesc. Se umflă gogoaşa şi dl Emil Boc propune din partea opoziţiei suspendarea Preşedintelui Ion Iliescu pt. negarea holocaustului, ţinând cont de OUG 31/2002.
4.     În octombrie 2003 Ion Iliescu anunţă crearea Comisiei pentru studiul holocaustului din România deşi, aberant, exista OUG 31/2002 care interzicea negarea holocaustului şi astfel făcea practic imposibilă orice cercetare istorică pertinentă, obiectivă.
5.    În noiembrie 2004, după doar 6 luni de aşa zisă „cercetare” de către istorici de origine evreiască (care deja în lucrările lor anterioare formării comisiei respective se ante‑pronunţaseră asupra existenţei holocaustului), Comisia pt. studiul holocaustului dă raportul, previzibil bineînţeles şi obligatoriu prin lege: a existat holocaust în România.
6.     În 2005 prin Hotărârea de guvern nr. 902 din 4 august se înfiinţează Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (prescurtat INSHR‑EW) aflat în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.
7.    În 2012, prin OUG Nr.16 din 08.05.2012, la doar câteva zile după desemnarea dl. Victor Ponta ca Premier, INSHR‑EW este trecut din subordinea Ministerului Culturii în cea directă, a Premierului.
8.  În 23 August 2012, prin HG 866, INSHR‑EW i se atribuie şi dreptul de a iniţia acte normative-legi în domeniul său de activitate.
9.    Începând cu anul 2010 şi până în prezent, Institutul respectiv, prin directorul general Alexandru Florian, începe o adevărată „vânătore de vrăjitoare” împotriva unor monumente legionare dar şi  împotriva unor personalităţi din perioada interbelică cât şi din prezent, personalităţi care au fost pro legionare sau legionare şi care au avut de suferit mult în închisorile comuniste, „vânătoare” făcută pentru a împiedica recunoaşterea oficială a acestora, de către autorităţile române, ca fiind persoane ce şi-au adus o contribuţie importantă la evoluţia societăţi româneşti.
10. Imediat după apariţia HG 866/23.08.2012, INSHR‑EW propune guvernului, deci Premierului, în a cărui subordine directă se află Institutul, un proiect de lege de modificare a OUG 31/2002, proiect menţionat doar cu titlu în „Lista de priorităţi legislative a Guvernului”, în partea a doua a acesteia, la pct. 64. Lista ajunge la Camera Deputaţilor, la biroul dl. Valeriu Zgonea în 5 Sept. 2012.
11.   Termenul stipulat de guvern pt. definitivarea noii OUG 31/2002 era Decembrie 2012, dar de atunci, în toate listele de priorităţi legislative ale guvernului, adică lista pentru prima jumătate a anului 2013 şi lista pentru a doua jumătate a anului 2013, proiectul de lege respectiv nu mai apare.
12.   În schimb, practic încălcând prevederile HG 866/23.08.2012, care stipulau la punctul k) că dreptul INSHR-EW de a iniţia acte normative se va face numai prin Secretariatul General al Guvernului, citez:
„ - k) propune Secretariatului General al Guvernului iniţierea proiectelor de acte normative în domeniul său de activitate.”,
- deci, repet, încălcând această prevedere şi probabil neţinând cont de cele stabilite de Secretariatul General al Guvernului care timp de un an de zile a refuzat să definitiveze proiectul de lege de modificare a OUG 31/2002,  INSHR-EW se duce cu proiectul de lege la parlamentarii Partidului Naţional Liberal şi nu la cei ai PSD, aşa cum ar fi fost normal, în virtutea raportului direct de subordonare dintre institut şi Premierul V. Ponta.
               Foarte important: despre planurile Institutului Elie Wiesel privitoare la modificarea OUG 31/2002 şi paşii făcuţi de acesta începând cu anul 2010, l-am informat pe dl. Florin Dobrescu - preşedinte la partidul TPT, chiar de la sfârşitul anului 2011, cu speranţa că o luptă în comun ar avea mai mari şanse de succes. Iniţial nu m-a crezut. Doar atunci când i-am pus în braţe un întreg dosar cu actele menţionate la punctele 7-10, dosar ce conţinea hotărâri de guvern, extrase din mass-media, demersuri ale INSHR‑EW către diversa autorităţi ale statului etc.,  lucruri despre care auzea şi le vedea pentru prima oară, dl. Dobrescu îmi dă crezare. L-am rugat în mod special să ţină doar pentru el cele ce i-am spus şi cele adunate în dosar, să nu le facă publice şi nici să nu le mai comunice la alte persoane private, căci  s-ar putea ca atunci INSHR‑EW să afle că noi îi ştim intenţiile şi astfel să îşi dea seama că ne pregătim să îl contracarăm şi să reacţioneze, grăbind apariţia legii. Mi-a promis solemn că nu va spune la nimeni, dar de fapt minţea cu neruşinare. Până în 21 ianuarie 2013, nu reuşisem să aflu, în ciudat tuturor căutărilor susţinute făcute de mine şi de camarazii mei, în ce va consta  cu siguranţă modificarea OUG 31/2002, deşi bănuiam că se va introduce cuvântul "legionar". Dar în 21 Ianuarie 2013, cu ocazia punerii pietrei de temelie la viitoarele monumente ce se vor ridica în memoria rabinului David Şafran şi în memoria victimelor "pogromului" legionar din ianuarie 1941, acţiune ce s-a desfăşurat la Sinagoga sefardă din Bucureşti, unde s-au ţinut diverse alocuţiuni antilegionare, m-am dus şi eu. Am reuşit, la sfârşitul "comemorării" să îi iau un interviu chiar directorului INSHR‑EW, adică lui Alexandru Florian, şi acesta a dezvăluit, pt. prima oară, că vrea să introducă în OUG 31/2002 cuvântul legionar, ca să fie şi legionarii de astăzi băgaţi la puşcărie. Alexandru Florian trăia cu iluzia că Secretariatul General al Guvernului făcuse o formă finală legii legionare şi că aceasta se afla de deja la camera deputaţilor. Interviul îl găsiţi mai jos, la sfârşitul articolului, sau click aici: Interviu. I-am dat o copie după interviu şi lui Florin Dobrescu şi i-am spus despre iluzia lui Alexandru Florian şi trebuie în continuare să nu fie făcut nimic public din cele aflate, pt. că atunci directorul INSHR – EW îşi va da seama că legea nu se află la Camera Deputaţilor într-o formă propusă de guvern ci doar cu titlul de intenţie de modificare a OUG 31/2002. Rezultatul: dl Dobrescu trimite pe email către membrii partidului TPT, către simpatizanţi şi prietenii acestora, un email prin care se laudă cu toate cele aflate de la noi, indicând cele ce i l-am dat cu lux de amânunte în dosarul pomenit mai sus, ca şi cum ar fi fost munca domniei sale şi spunând că va apare o lege ce conţine cuvântul legionar, încălcând astfel promisiunea pe care mi-a făcut-o: că nu va face public nimic fără acordul meu, pt. a nu pune în alertă INSHR – EW, iar acesta să grăbească apariţia legii antilegionare. Comportament de parşiv sufleteşte. După aceea dl. Dobrescu a mai făcut şi alte prostii politice, iar rezultatul final a fost că INSHR – EW  şi-a dat seama de ce se întâmplă, mai precis a realizat că Secretariatul Guvernului nu a trimis decât titlul legii la Camera Deputaţilor, dar nu şi legea în sine, şi că legionarii cunosc acest lucru numai ei-institutul, nu. Aşa că, sărind peste şeful ierarhic superior, adică peste Premier, Alexandru Florian duce legea nu la Camera deputaţilor, la PSD, ci la Senat, la PNL, la dl. Crin Antonescu. Rezultatul se cunoaşte.
 - Iar acum dl. Dobrescu se laudă cu „lupta sa” împotriva legii antilegionare. Câtă parşivenie. Adevăratele motive care au dus la respingerea legii de către Comisia Juridică din Senat şi la aviz negativ din partea Comisiei de apărare, le vom prezenta cât de curând.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu