Şeful Mişcării Actuale Legionare, Şerban Suru:
Vă
prezint mai jos textul integral al cererii de reexaminare a PL-x nr.
168/2025, cunoscută publicului larg cu denumirea de "legea Vexler",
trimisă parlamentului de dl. Preşedinte Nicuşor Dan.
În următoarele zile vom publica şi punctul nostru detaliat faţă de legea "Vexler".
04 decembrie 2025
Președintele României, Nicușor
Dan, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea
organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist
sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor
infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și
pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și
combaterea antisemitismului.
Vă prezentăm textul integral al
cererii:
Domnului Mircea Abrudean,
Președintele Senatului
Domnule Președinte,
În temeiul articolului 77
alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea
CERERE DE REEXAMINARE
prin care solicit reexaminarea
art. I pct. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 14 și 15 și a art. II pct. 1 din Legea pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind
interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar,
rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea
unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și
pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și
combaterea antisemitismului (PL-x nr. 168/2025), pentru următoarele motive:
Aspecte preliminare
Statul român trebuie să acționeze
cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la
xenofobie, la discriminare de orice fel.
Dacă nu o face însă într-o
manieră echilibrată, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic
polarizată, încrederea în autoritățile statului este redusă, și orice acțiune a
statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește
tensiunea socială și neîncrederea în autorități.
Legea trimisă la promulgare nu
îndeplinește condițiile de previzibilitate în ceea ce privește chiar conținutul
constitutiv al infracțiunilor pe care le instituie. Operează cu categorii
juridic penale insuficient definite, care pot duce la interpretări neunitare și
chiar abuzive.
1. Legea încadrează ca
infracțiune transmiterea oricăror materiale care conțin idei antisemite sau
xenofobe, inclusiv opere clasice
Articolul 4 alin. (1) din OUG nr.
31/2002, forma în vigoare, prevede: „(1) Confecționarea, vânzarea,
răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste,
legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3
ani și interzicerea unor drepturi”.
Este încadrată ca infracțiune
transmiterea unor materiale care au fost create pentru propaganda
fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă.
În legea în cauză însă, se
sancționează ca infracțiune distribuirea oricărui material care conține idei
fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Astfel, art. I pct. 6 prevede: „(2^1)
Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale
fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe constituie infracțiune și se
pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”.
Iar materialele fasciste,
legionare, rasiste sau xenofobe sunt definite la art. I pct. 3 (și, în
același sens, art. II pct. 1 pentru materiale antisemite) ca: „b^1) prin
materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege: imagini,
mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole, alte documente și materiale
de propagandă, precum și alte asemenea reprezentări care transmit idei,
concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe”.
Literatura clasică românească sau
străină cuprinde numeroase opere care conțin idei xenofobe (Ion Budai-Deleanu,
Nicolae Filimon, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, William
Shakespeare, Christopher Marlowe, Walter Scott, Charles Dickens, Joseph
Conrad).
Cele două norme citate încadrează
ca infracțiune, pedepsită cu închisoare de la unul la cinci ani, transmiterea
unor astfel de opere.
Art. 1 pct. (3) nu constituie o
excepție suficientă: „(3) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin.
(1), (2) sau (2^1), dacă este săvârșită în interesul artei sau științei,
cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes
public”.
De exemplu, transmiterea unei
opere literare între doi particulari care nu sunt artiști sau cercetători, în
scopul unui interes personal față de respectiva opera literară nu se încadrează
în excepția prevăzută de alin. (3).
2. Legea încadrează ca
infracțiune aderarea la o organizație cu caracter legionar, fără să definească
precis noțiunea
Una este o organizație care își
propune glorificarea Mișcării Legionare și alta este o asociație care se ocupă
de promovarea mișcării de rezistență anticomunistă din Munții Făgăraș, unde o
parte dintre luptători făcuseră parte din Mișcarea Legionară, sau o asociație
care se ocupă de memoria închisorilor comuniste, unde au fost întemnițați și
membri ai Mișcării Legionare, sau o asociație care își propune promovarea
operei științifice a lui Mircea Eliade, care a avut și scrieri cu caracter
legionar.
Este necesar ca legea să
definească ce este o organizație cu caracter legionar, pentru care prevede ca
infracțiune, pedepsită cu închisoare de la trei la zece ani, apartenența la o
astfel de organizație.
Art. 2 lit. a) din OUG nr.
31/2002 oferă o definiție, însă aceasta are mai multe ambiguități. Trimite la
noțiunea de idei legionare, pe care nu o definește printr-o enumerare
exhaustivă, ci printr-o enumerare exemplificativă, încadrată de conjuncția precum.
În enumerare conține noțiunea de naționalism extremist, pe care nu o
definește. Conform DEX, extremist este antonimul lui moderat. A
incrimina penal un naționalism care nu se încadrează în anumite standarde de
moderație, nedefinite nici ele, este excesiv.
Prin comparație, legislațiile
celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera
organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.
În Franța, potrivit art. R645-1
din Codul penal, se pedepsește purtarea/expunerea în public de uniforme,
insigne sau embleme care pot aminti de acelea purtate sau afișate fie de membrii
unei organizații declarate criminale în temeiul art. 9 din Statutul
Tribunalului Militar Internațional, anexat la Acordul de la Londra din 8 august
1945, fie de persoanele condamnate de către o instanță franceză sau
internațională pentru una sau mai multe crime împotriva umanității[1].
În Italia, conform art. 3 pct. 3
din Legea nr. 654/1975, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 4 ani
fapta persoanei care participă sau sprijină activitățile realizate de orice
formă de organizație, asociație, mișcare sau grup al cărui scop este de a
incita la discriminare/violență pe motive rasiale, etnice, naționale,
religioase[2].
În Germania, conform art. §86a
din Codul penal, se pedepsește cu închisoarea de până la trei ani sau cu amendă
persoana care diseminează, pe teritoriul Republicii Federale Germania,
simboluri ale unui partid declarat neconstituțional de către Curtea
Constituțională Federală sau asocieri care a fost interzisă definitiv ca
urmare a faptului că este îndreptată împotriva ordinii constituționale sau
ideii de înțelegere a popoarelor[3].
3. Neclaritatea sintagmei cultul
persoanelor care au făcut parte din conducerea unor organizații fasciste,
legionare, rasiste sau xenofobe din mai multe perspective
În primul rând, așa cum am arătat
la punctul precedent, nu este clar ce este o organizație legionară. Una este
Mișcarea Legionară însăși sau o organizație de glorificare a acesteia, alta
este o asociație de promovare a rezistenței din Munții Făgăraș sau a memoriei
închisorilor comuniste.
În al doilea rând, nu este clar
ce înseamnă noțiunea de conducere a unei astfel de organizații.
Conducerea națională sau conducerea locală? Formalizată prin înscrierea în
registre sau de notorietate publică?
În al treilea rând, nu este clar
ce înseamnă noțiunea de cult al persoanelor. Conform DEX, cult înseamnă
admirație exagerată. La fel ca la punctul precedent, ce înseamnă exagerat, față
de ce standarde? Exprimarea unei opinii pozitive față de o persoană care a
făcut parte din conducerea unei organizații reprezintă o formă de cult?
Opinia respectivă trebuie sa fie în raport cu apartenența persoanei la
organizație sau față de alte calități profesionale, umane exprimate față de
respectiva persoană?
4. Complement. Este salutară
înlocuirea sintagmei infracțiuni de crime de război cu infracțiuni de
război, în acord cu Codul Penal, însă înlocuirea nu are loc în toate
articolele ordonanței
Legea înlocuiește în mai multe
locuri sintagma infracțiuni de crime de război cu sintagma infracțiuni
de război, în acord cu Partea specială, Titlul XII, Capitolul II din Cod
Penal.
Înlocuirea nu se produce la toate
articolele, sintagma veche infracțiuni de crime de război rămânând la
art. 6 alin. (2) din Ordonanță (modificat de art. I pct. 10 din Lege) și la
art. 13 alin. (1) din Ordonanță (modificat de art. I pct. 15 din Lege).
PREȘEDINTELE
ROMÂNIEI
NICUȘOR-DANIEL DAN
[1]
Se sancționează cu amendă prevăzută pentru contravențiile de clasa a V-a
fapta ca, în afara necesităților unui film, spectacol sau ale unei expoziții cu
caracter de evocare istorică, să se poarte ori să se afișeze în public o
uniformă, un însemn sau o emblemă care amintește de uniformele, însemnele sau
emblemele purtate ori expuse fie de membrii unei organizații declarate
criminale în temeiul articolului 9 din Statutul Tribunalului Militar
Internațional anexat la Acordul de la Londra din 8 august 1945, fie de o
persoană condamnată de o jurisdicție franceză sau internațională pentru una sau
mai multe crime împotriva umanității prevăzute la articolele 211-1–212-3 ori
menționate de Legea nr. 64-1326 din 26 decembrie 1964 [art. R645-1 din
Codul penal al Republicii Franceze].
[2]
Orice formă de organizație, asociație, mișcare sau grup al cărui scop, fie
și numai unul dintre ele, este incitarea la discriminare ori violență pe motive
rasiale, etnice, naționale sau religioase este interzisă. Oricine participă la
asemenea organizații, asociații, mișcări sau grupuri sau acordă sprijin
activităților acestora răspunde, exclusiv pentru participare ori sprijin, la
pedeapsa cu închisoarea de la șase luni la patru ani. Cei care promovează sau
conduc astfel de organizații, asociații, mișcări ori grupuri răspund, prin
simplul fapt al promovării sau al conducerii, la pedeapsa cu închisoarea de la
un an la șase ani [art. 3 pct. 3 din Legea nr. 654/1975 de ratificare a
Convenției Internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare].
[3]
Se pedepsește cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă persoana care:
1. diseminează pe teritoriul Republicii Federale Germania simboluri ale unui
partid sau asocieri dintre cele menționate la § 86, respectiv ale unui partid
declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională Federală sau ale unei
asocieri care a fost interzisă în mod definitiv ca urmare a faptului că este
îndreptată împotriva ordinii constituționale sau împotriva ideii de înțelegere
a popoarelor [art. §86a din Codul penal al Republicii Federale Germania].