Scurt istoric
al apariţiei OUG 31/2002 cât şi al înfiinţării Institutului Naţional
pentru Studierea Holocaustului din România - „Elie Wiesel”, precum şi al
apariţiei proiectului L724/2013:
1. La câteva săptămâni după atentatele din
11 Sept. 2001 din SUA, dl. Premier Adrian Năstase face un periplu în
SUA, CANADA şi MAREA BRITANIE (sfârşitul lunii Oct. – începutul lunii Nov.
2011). Chiar din timpul vizitei anunţă că la întoarcerea în România va propune
legi pt. combaterea extremismului. La prima vedere, ţinând cont de atentatele
din 11. Sept. se părea că vor fi legi împotriva organizaţiilor teroriste de tip
islamic. Doar că, întors din străinătate, în Martie 2002 semnează OUG 31/2002 -
împotriva fascismului şi a negării holocaustului, ca şi cum România ar fi fost
bântuită de pericolul iminent al fascismului, iar atentatele din 11 Sept din
SUA ar fi fost făcute de adepţii lui Hitler.
2. La 6 luni după apariţia OUG 31/2002
Premierul semnează HG Nr. 1061 din 25 septembrie 2002 privind stabilirea
uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei şi
documentului de legitimare pentru poliţişti, în cadrul căreia se stabileşte
folosirea FASCIILOR ca simbol fundamental al Poliţiei Române.
3. Peste alte 6 luni Preşedintele Ion
Iliescu este acuzat că ar fi negat holocaustul din România, în urma unui
interviu dat ziarului Haaretz, pentru că în concepţia sa în lagăre au murit şi
comunişti dar şi alte etnii ceea ce ar fi „însemnat” – ziceau diverse guri
rele, minimalizarea holocaustului evreiesc. Se umflă gogoaşa şi dl Emil Boc
propune din partea opoziţiei suspendarea Preşedintelui Ion Iliescu pt. negarea
holocaustului, ţinând cont de OUG 31/2002.
4. În octombrie 2003 Ion Iliescu anunţă
crearea Comisiei pentru studiul holocaustului din România deşi, aberant, exista
OUG 31/2002 care interzicea negarea holocaustului şi astfel făcea practic
imposibilă orice cercetare istorică pertinentă, obiectivă.
5. În noiembrie 2004, după doar 6 luni de
aşa zisă „cercetare” de către istorici de origine evreiască (care deja în
lucrările lor anterioare formării comisiei respective se ante‑pronunţaseră
asupra existenţei holocaustului), Comisia pt. studiul holocaustului dă
raportul, previzibil bineînţeles şi obligatoriu prin lege: a existat holocaust
în România.
6. În 2005 prin Hotărârea de
guvern nr. 902 din 4 august se înfiinţează Institutul Naţional pentru
Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (prescurtat INSHR‑EW)
aflat în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.
7. În 2012, prin OUG Nr.16 din
08.05.2012, la doar câteva zile după desemnarea dl. Victor Ponta ca Premier, INSHR‑EW
este trecut din subordinea Ministerului Culturii în cea directă, a Premierului.
8. În 23 August 2012, prin HG 866, INSHR‑EW
i se atribuie şi dreptul de a iniţia acte normative-legi în domeniul său de
activitate.
9. Începând cu anul 2010 şi până în
prezent, Institutul respectiv, prin directorul general Alexandru Florian,
începe o adevărată „vânătore de vrăjitoare” împotriva unor monumente
legionare dar şi împotriva unor personalităţi din perioada interbelică
cât şi din prezent, personalităţi care au fost pro legionare sau legionare şi
care au avut de suferit mult în închisorile comuniste, „vânătoare” făcută
pentru a împiedica recunoaşterea oficială a acestora, de către autorităţile
române, ca fiind persoane ce şi-au adus o contribuţie importantă la evoluţia
societăţi româneşti.
10. Imediat după apariţia HG 866/23.08.2012, INSHR‑EW
propune guvernului, deci Premierului, în a cărui subordine directă se află
Institutul, un proiect de lege de modificare a OUG 31/2002, proiect
menţionat doar cu titlu în „Lista de priorităţi legislative a Guvernului”, în partea a doua a
acesteia, la pct. 64. Lista ajunge la Camera Deputaţilor, la biroul dl. Valeriu
Zgonea în 5 Sept. 2012.
11. Termenul stipulat de guvern pt. definitivarea noii OUG
31/2002 era Decembrie 2012, dar de atunci, în toate listele de priorităţi
legislative ale guvernului, adică lista pentru prima jumătate a anului 2013 şi
lista pentru a doua jumătate a anului 2013, proiectul de lege respectiv nu mai
apare.
12. În schimb, practic încălcând prevederile HG 866/23.08.2012,
care stipulau la punctul k) că dreptul INSHR-EW de a iniţia acte normative se
va face numai prin Secretariatul General al Guvernului, citez:
„ - k) propune Secretariatului General al Guvernului iniţierea
proiectelor de acte normative în domeniul său de activitate.”,
- deci, repet, încălcând această prevedere şi probabil neţinând
cont de cele stabilite de Secretariatul General al Guvernului care timp de
un an de zile a refuzat să definitiveze proiectul de lege de modificare a OUG
31/2002, INSHR-EW se duce cu proiectul de lege la parlamentarii
Partidului Naţional Liberal şi nu la cei ai PSD, aşa cum ar fi fost normal, în
virtutea raportului direct de subordonare dintre institut şi Premierul V. Ponta.
Foarte important: despre planurile Institutului Elie Wiesel privitoare la
modificarea OUG 31/2002 şi paşii făcuţi de acesta începând cu anul 2010, l-am
informat pe dl. Florin Dobrescu - preşedinte la partidul TPT, chiar de la
sfârşitul anului 2011, cu speranţa că o luptă în comun ar avea mai mari şanse
de succes. Iniţial nu m-a crezut. Doar atunci când i-am pus în braţe un
întreg dosar cu actele menţionate la punctele 7-10, dosar ce conţinea
hotărâri de guvern, extrase din mass-media, demersuri ale INSHR‑EW către
diversa autorităţi ale statului etc., lucruri despre care auzea şi
le vedea pentru prima oară, dl. Dobrescu îmi dă crezare. L-am rugat în
mod special să ţină doar pentru el cele ce i-am spus şi cele adunate în dosar,
să nu le facă publice şi nici să nu le mai comunice la alte persoane private,
căci s-ar putea ca atunci INSHR‑EW să afle că noi îi ştim intenţiile şi
astfel să îşi dea seama că ne pregătim să îl contracarăm şi să reacţioneze,
grăbind apariţia legii. Mi-a promis solemn că nu va spune la nimeni, dar de
fapt minţea cu neruşinare. Până în 21 ianuarie 2013, nu reuşisem să aflu,
în ciudat tuturor căutărilor susţinute făcute de mine şi de camarazii mei, în
ce va consta cu siguranţă modificarea OUG 31/2002, deşi bănuiam că se va
introduce cuvântul "legionar". Dar în 21 Ianuarie 2013, cu ocazia
punerii pietrei de temelie la viitoarele monumente ce se vor ridica în memoria
rabinului David Şafran şi în memoria victimelor "pogromului" legionar
din ianuarie 1941, acţiune ce s-a desfăşurat la Sinagoga sefardă din Bucureşti,
unde s-au ţinut diverse alocuţiuni antilegionare, m-am dus şi eu. Am reuşit, la
sfârşitul "comemorării" să îi iau un interviu chiar directorului INSHR‑EW,
adică lui Alexandru Florian, şi acesta a dezvăluit, pt. prima oară, că vrea
să introducă în OUG 31/2002 cuvântul legionar, ca să fie şi legionarii de
astăzi băgaţi la puşcărie. Alexandru Florian trăia cu iluzia că Secretariatul
General al Guvernului făcuse o formă finală legii legionare şi că aceasta se
afla de deja la camera deputaţilor. Interviul îl găsiţi mai jos, la sfârşitul
articolului, sau click aici: Interviu. I-am dat o copie
după interviu şi lui Florin Dobrescu şi i-am spus despre iluzia lui Alexandru
Florian şi trebuie în continuare să nu fie făcut nimic public din cele aflate,
pt. că atunci directorul INSHR – EW îşi va da seama că legea nu se află
la Camera Deputaţilor într-o formă propusă de guvern ci doar cu titlul de
intenţie de modificare a OUG 31/2002. Rezultatul: dl Dobrescu trimite pe email
către membrii partidului TPT, către simpatizanţi şi prietenii acestora, un
email prin care se laudă cu toate cele aflate de la noi, indicând cele ce i
l-am dat cu lux de amânunte în dosarul pomenit mai sus, ca şi
cum ar fi fost munca domniei sale şi spunând că va apare o lege ce conţine
cuvântul legionar, încălcând astfel promisiunea pe care mi-a făcut-o: că nu va
face public nimic fără acordul meu, pt. a nu pune în alertă INSHR – EW, iar
acesta să grăbească apariţia legii antilegionare. Comportament de parşiv
sufleteşte. După aceea dl. Dobrescu a mai făcut şi alte prostii politice, iar
rezultatul final a fost că INSHR – EW şi-a dat seama de ce se întâmplă, mai precis a realizat că Secretariatul Guvernului nu a trimis decât titlul legii la Camera
Deputaţilor, dar nu şi legea în sine, şi că legionarii cunosc acest lucru
numai ei-institutul, nu. Aşa că, sărind peste şeful ierarhic superior, adică
peste Premier, Alexandru Florian duce legea nu la Camera deputaţilor, la PSD,
ci la Senat, la PNL, la dl. Crin Antonescu. Rezultatul se cunoaşte.
- Iar acum dl. Dobrescu se laudă cu „lupta sa” împotriva legii
antilegionare. Câtă parşivenie. Adevăratele motive care au dus la respingerea
legii de către Comisia Juridică din Senat şi la aviz negativ din partea
Comisiei de apărare, le vom prezenta cât de curând.